Sursa: romania-actualitati.ro
Update. 12 februarie. Trebuie să recunoaştem că prorocirea ministrului Igaş, făcută la începutul acestei luni s-a adeverit pentru sud-estul României, dar nu şi pentru oraşele mari, în care cetăţenii au golit rafturile magazinelor.
Zeci de mii de oameni din judeţele Vrancea, Buzău, Galaţi, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi s-au culcat de cu seară în casele lor uitându-se la zăpada care tot cădea din cer şi, când s-au trezit dimineaţa, au dat cu ochii pe geam tot de noapte adâncă.
Unii au scurmat zăpada cu mâinile goale, alţii au ieşit prin poduri direct pe acoperiş. Au primit lopeţi salvate de vecini de sub mormanul alb şi au făcut tranşee prin care să se poată târî afară din casele lor devenite igluuri. N-am văzut aşa ceva niciodată: drumurile săteşti să treacă peste acoperişuri, iar liniile de curent electric să-ţi ajungă până la umăr.
Capitolul 4. Zeci de mii de oameni blocaţi de tone de zăpadă în igluuri
“În cimitire pe cruci veţi merge…”
Sursa. realitatea.net
A trecut mai bine de o săptămână de la prorocire. În sud-estul României, munţi de zăpadă mai înalţi decât casele i-au făcut pe oameni să nu mai poată ieşi afară nici pe uşi, nici pe geamuri. Doar cei care au avut poduri sau mansarde sub acoperiş, comunicând cu restul casei, au reuşit să se strecoare către lumina albă. Când s-au trezit sus pe case au rămas şocaţi, văzând că pot merge fără dificultate pe acoperişurile vecinilor, prin toată localitatea.
În toate igluurile, curentul s-a oprit, mâncarea s-a terminat, unele hornuri au fost astupate de omăt, astfel încât nu s-a mai putut face nici focul. În grajduri şi coteţe, animalele au murit de foame şi de frig.
Salvaţi de jandarmi şi de consăteni, unii oameni (majoritatea bătrâni cu copii la oraş sau plecaţi la muncă în străinătate), au văzut lumina soarelui abia după trei zile, alţii n-au văzut-o nici până astăzi, după 7 zile, deoarece nimeni nu a reuşit să ajungă până la ei.
În comuna Glodeanu Siliştea din judeţul Buzău oamenii au fost nevoiţi să stea cu morţii în case. Cadavrul unui preot care a făcut infarct de frig a fost ţinut acoperit câteva zile într-o odaie, până ce maşina morgii a reuşit să vină să-l ia, târându-se în urma plugurilor care desfundau drumurile. Într-un alt sat, un bătrân mort a zăcut 5 zile.
Sursa: antena3.ro
Cei care au ajuns totuşi la odihna veşnică în pământul îngheţat şi-au găsit un moment prost ca să moară. În cimitirele satelor, cu munţi de zăpadă depăşind 3 metri, oameni şi gropari au mers pe vârful crucilor îngropate în omăt, dibuind cu greu locurile de îngropăciune.
La tot acest peisaj se adaugă povestea trenurilor groazei Galaţi-Bucureşti, Galaţi-Braşov şi Constanţa-Bucureşti, în care sute de călători au fost sinistraţi zile în şir, fără a putea ajunge la destinaţie. Din cauza viscolului, munţii de zăpadă luaţi de jandarmi din faţa locomotivelor, se buluceau imediat înapoi pe calea ferată. Nervii pasagerilor au fost puşi la grea încercare de un „naş” care le-a pretins bilete pentru o aşa călătorie lungă cu trenul, desfăşurată pe un alt traseu decât cel achitat iniţial. Conductorul a scăpat cu greu de linşajul mulţimii zgribulite şi înfometate, iar conducerea CFR a dat asigurări că niciun sinistrat din tren nu va plăti nimic în plus.
Începutul lunii februarie. Anul 2012, era noastră, mai e puţin până la Mărţişor. Traian Igaş, ministru efemer de Interne, prevesteşte la televizor troiene înalte de 5 metri şi viscol catastrofal în perioada următoare: „Am fost anunţaţi că vor fi nămeţi mai mari ca în 1954”. Omul are o voce gravă şi un licăr de tristeţe în privire şi-ţi vine să-l crezi, că doar e o autoritate a statului şi primeşte la prima mână informaţiile meteo. APOCALIPSA! – zic cei care au prins anul 1954, cu munţii lui de nămeţi. Atunci, sfredeluri uriaşe săpau tuneluri prin care oamenii se strecurau precum cârtiţele. Vârstnicii dau alarma. Tinerii o postează pe Mess, Facebook şi Twitter, corporatiştii o aruncă din zbor la poporul din firme: „Băgaţi-vă cu provizii în case şi nu mai ieşiţi de acolo!” Isteria se umflă de la o oră la alta. În hipermarket-uri oamenii ajung să se bată cu semenii lor pe ultima felie de pâine şi pe ultimul cartof.
Capitolul 1. La Guvern, înainte de Marea Încercare
„Şi drumurile naţionale, şi cele 2 (două) buc. de autostrăzi ale României vi se vor bloca”…
General-locotenent Ştefan Dănilă: „Domnule prim-ministru, sunt şef al Statului Major, general-locotenent Dănilă. MApN este gată să acţioneze şi în continuare cu promptitudine, aşa cum a făcut-o şi până acum, în sprijinul populaţiei civile, la solicitarea autorităţilor publice locale şi a administraţiei publice centrale, cu forţele şi mijloacele specifice, pe care le avem la dispoziţie. Încă de ieri, ministrul Apărării Naţionale a ordonat măsuri suplimentare şi, în acest moment, am organizat ture operative. Avem în jur de 4.000 de militari şi 987, în jur de 1.000 mijloace tehnice pregătite pentru a acţiona la nivel naţional. Suntem în măsură ca, la nevoie, să suplimentăm aceste forţe, prin dublarea acestora – aproximativ 3.900 de militari şi 730 de mijloace tehnice. În acest moment suntem pregătiţi cu echipe care să acţioneze pe tipul de intervenţie, respectiv evacuare şi salvare vieţi omeneşti, deszăpezire căi comunicaţii, deblocări şi evacuări autovehicule, evacuare medicală – aeriană, terestră şi navală”.
Anca Boagiu, ministrul Transporturilor: „Să blocăm drumurile cu maşinile pe care le avem şi să ne asigurăm că nu vom mai avea situaţii în care, de pe drumurile laterale, de pe drumurile judeţene, chiar şi pe drumurile naţionale sau pe autostrăzi, ne trezim cu cetăţeni care sunt mai ‘curajoşi’ şi cred că pot să se bată cu natura”.
Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor, către prefecţii judeţeni: „Voi fi prezent în Centrul de Comandă al Ministerului Administraţiei şi Internelor, vom intra în legătură cu fiecare dintre dumneavoastră, în mod personal, vom evalua situaţia în fiecare judeţ în parte şi, împreună cu şefii de armă, împreună cu inspectorii şefi de la nivel judeţean, va trebui să aveţi o comunicare foarte bună, o comunicare foarte bună va trebui să o avem şi la nivel central şi, nu în ultimul rând, o comunicare foarte bună cu presa. Va trebui să informăm, în fiecare moment, din fiecare colţ al ţării, acolo unde sunt probleme, tocmai pentru a nu crea panică, pe de-o parte, iar pe partea cealaltă, să informăm cetăţenii să ştie ce se află în fiecare judeţ în parte”.
Premierul Emil Boc: „De departe, cel mai important obiectiv ştiţi că este salvarea vieţilor umane”.
Capitolul 2. Oamenii-lăcustă
„În case veţi muri de foame şi de sete iar norodul de la Răsărit vă va închide Marele Robinet. Şi peste toate astea vă va cădea şi net-ul…”
Doamne, ce-a putut să ni se întâmple atât de rău astfel încât în hipermarketurile şi supermarket-urile cu capital străin, altădată pline ochi de mâncare, fructe şi legume, să te baţi acum cu seamănul tău pe ultima pungă de pâine feliată, pe ultimul kil de portocale şi pe vreo doi cartofi?
Angajaţi cu feţe supte, nemaiprididind să umple galantarele, munţi de banane dispărând cât ai zice peşte („aoleu, s-a terminat şi ghimbirul!”), şiruri-şiruri de cărucioare înşirate la case, pline ochi cu bidoane de apă plată cât să ajungă până-n vară, ce mama naibii-i asta şi cine ne-a făcut-o?
În faţa rafturilor goale, comercianţii fericiţi, frecându-şi mânuşiţele şi străduindu-se să vorbească pocit limba română (sunt francezi, spanioli, germani etc.), dau declaraţii în direct reporterilor TV care-şi trag cablurile printre picioarele oamenilor disperaţi că-i prinde Apocalipsa fără provizii: „Am bătut toate recordurile la vânzări, este muuuult mai bine decât în preajma Crăciunului, de fapt am vândut muuuult mai mult în 2 zile decât în total de Crăciun şi de Anul Nou. Asta e bine pentru consum ca stimulăm producţia şi se termină criza. Să nu intre lumea în panică. Avem de toate. Puteţi cumpăra oricând!”.
Hmmm, oare a cui producţie să o stimuleze lumea aflată într-o panică vecină cu schizofrenia? Pe-a României nu prea … Poate pe-a Germaniei, pe-a Franţei sau pe-a Poloniei, că hrana noastră cea de toate zilele provine din aceste ţări. Oricum e bine că ies ele din criză datorită sperieturii alor noştri flămânzi, că poate ne trag şi pe noi din fundul tunelului.
În magazin, oamenii-lăcustă sar de la un raft la altul, mătură tot şi bagă la coş: detergenţi, şampon, tigăi, conserve, ulei, griş, supe la plic, bulion, bomboane, ciocolată, vopsea de păr, biscuiţi, pesmeţi („naşpa, ultimele mere le-a luat doamna”), apă, şosete, sucuri, vin, sticks-uri şi chips-uri, seminţe, calorifere electrice.
Doi studenţi, în hipermarket: „Ia uite la casa 12, stau 10 la rând cu câte un calorifer electric în coş, ce puii mei fac cu ele?”/”Păi tu nu ştii că s-a dat alarma pe Facebook că ruşii o să ne taie gazul, că vor îngheţa conductele, că s-au terminat cărbunii?”/ „Da’ măcar conductele de termoficare şi de gaze sunt sub pământ, pe când firele de curent sunt deasupra şi riscă să fie înghiţite de munţii de zăpadă!”/”Da mă, şi le cade şi Facebook-ul, hi, ha, ha!”/”Băi, ce de tâmpenii şi ce de tâmpiţi!”
Capitolul 3. Paralizia freezing-rain
„Şi va veni o ploaie îngheţată, astfel încât nici cauciucurile de iarnă, nici ghetele cu crampoane nu vă vor ajuta…”
Apocalipsa viscolită nu va fi tot ce au de îndurat românii, au urlat televizoarele cuprinse şi ele de schizofrenia naţională. O ploaie venită din Mediterana va cădea din ceruri pe pământul bocnă de îngheţat iar stropii ei bogaţi se vor lipi între ei şi vor forma un imens gheţuş. Fenomenul numit freezing-rain sau ploaie îngheţată va reprezenta apogeul Apocalipsei, dacă această Apocalipsă din prag de primăvară poate avea un apogeu.
Freezing-rain se va năpusti asupra României îi va face pe puţinii curajoşi ieşiţi din „bârlogurile” personale:
- să-şi rupă picioarele pe patinoarele formate pe străzi şi pe trotuare, să staţioneze (cu colegi de pat) în mizerele spitale de urgenţă ale ţării, să ia de-acolo păduchi şi boli contagioase, să fie nevoiţi să suporte implantul de tije de titan în membre etc. etc.;
- să-şi piardă amintirile (nu numai pe cele rele, ci şi pe cele bune) la contactul cutiei craniene cu suprafeţele dure şi alunecoase sau
- să-şi mototolească pe vecie tabla neputincioaselor lor maşini.
Soţul către soţie, ambii pensionari, în hipermarket: „- Dragă, mai pune vreo 5 pungi de făină, şi ia şi mălai, vezi că pulpele de pui dezosate s-au terminat, pândeşte-o pe aia că iese acuma din depozitul frigorific cu alte casolete…”
Şi soţia către altul: „- Nu mă călca, mă, pe picioare, unde vrei să te bagi, nu ţi-e ruşine? Eram aici, în faţa ta. Mai aşteaptă şi tu că şi eu am stat jumate de oră la pâine!”
Romaningermania.ro le oferă o reţetă de pâine de casă celor care n-au curaj să plece la magazin
Ingrediente:
300 grame făină
1 ou
5 grame zahăr
200 grame iaurt
1 plic praf de copt
oregano sau şofran, după gust
Cum se procedează?
Toate ingredientele se frământă, dacă este cazul mai adăugaţi 3 linguri de făină, până ce aluatul devine elastic. Amestecaţi aluatul 5 minute, puneţi-l într-o tavă şi daţi-l la cuptorul (preîncălzit) pentru 30-35 minute, la foc moderat. Încercaţi să vedeţi dacă s-a făcut, cu o scobitoare. Veţi avea o pâine rumenă, fără să fiţi nevoit să vă călcaţi cu nimeni pe picioare.